Il non al ven dal furlan çuc che nol vûl disi spice o culine taronde ma teren elevât, teren plui in adalt. Di fat chenti, plui a nord de Curgnulizze sot Sant Zorç, inte localitât Tombe (clamade ancje Mote di Fughin) al esisteve fin al 1966 un rialç di tiere.
Si pense che bielzà in etât protostoriche al podedi jessi stât fat su un cjastelîr, e inte etât romane, un edifici in muradure. No si sa par sigûr ma cheste mote e podarès vê influît sul non dal puest.
E je une frazion di Sant Zorç di Noiâr, il toponim al è antîc e si cjate a nord dal cjâf lûc, su la çampe de roie Corgnolizza. Intai documents si cjate scrit ZUCHULA= (1457), ZUCOLA= (1466-67); DELLA ZUCOLA= (1687); (STC, MGB 1698) =...ZUCOLA VENETA sierade das tieris austriachis...
Çucule, il non al è antîc, si cjate in centri inte omonime vie. La glesie e je dedicade a Sant Marc, il sant protetôr di Vignesie.
La glesie e je stade fate su intal 1786 par vie des dificoltâts religjosis che a jerin vignudis fûr dopo la Diete di Worms dal 1521 che e veve spostât i confins di mût che mentri Sant Zorç al jere sot dai austriacs, Çucule e jere deventade un isule sot dai venezians. Atôr de glesie al jere stât fat un simitieri dulà che si è sapulide la int dal 1787 al 1848 cuant che al fo costruît il simitieri doprât ancjemò al dì di vuê. Intal 1784 Çucule, adun cun Pampalune, e jere deventade filiâl de parochie di Curgnûi che e jere stade fate autonome rispiet a Porpêt (1990, A.Vicenzin).
Notis par cure di Luigi Del Piccolo (Luîs Dal Piçul) – Vice president de Associazion culturâl 'Ad Undecimum'.